Usor trecut de miezul noptii , ceasul interior imi da trezirea...
Aveam senzatia unui somn pret de o clipa si totusi corpul era aparent odihnit.
Numarul de ore efective de somn, pe axa conventionala a timpului , desi extrem de putine , experimentam o senzatie placuta de trezire doar ca nu-i intelegeam mesajul si rostul...
Respiram incet si profund in incercarea de a-mi linisti, de a-mi domoli viteza conexiunilor neuronale intrate din nou in stare de alerta.Sinapsele electro-chimice axoni-dendrite-axoni transmiteau si receptau cu mare acuratete.
Totusi ceva din mine ma indemna sa parasesc caldura si confortul patului ...era mai mult decât un impuls,era o îndrumare interioara serioasa de a asculta natura.
Asta am ales sa fac: m-am asezat cuminte si mi-am deschis receptivitatea auditiva sau mai bine zis mi-am dat voie unei asemenea stari sa apara, invaluita de mantia fascinanta a intunericului.
Arbustii din fata mea, de diverse tipologii si forme , ce traiesc veseli pe terenul inca neexplorat de mana umana, au decis la unison ca pot gazdui in aceasta primavara cateva familii de pasari printre care si privighetori.
Acestea din urma ,in ritualul lor sacru de imperechere, incep coloana sonora a acestui scenariu verde,undeva dupa lasarea serii si comit un adevarat festin auditiv.
Triluri puternice, vii, sonore , spontane si creative coloreaza peisajul muzical al noptii in octave joase sau dimpotriva in efuziuni pe tonuri acute, in ritmuri liniare sau cu diferente vadite de frecventa.
Respiratia a devenit din nou lenta si profunda , incercand sa cuprind cu ea tot ce era in jur.
Deodata am simtit ...cum totul canta la propriu, cum muzica vine din suflete si se adreseaza sufletelor, cum tonuri armonice vin de peste tot, cum noi, oamenii am uitat sa ne performam zilnic trilul, precum aceste privighetori nocturne...
Pana la urma e o chestiune simpla de reamintire, de alegere constienta in a ne da voie sa exprimam propria muzica interioara, propria vibratie sonora.
In acest fel , cred cu tarie ca ne putem acorda unii la altii in orice moment si totodata la muzica sferelor de care vorbeau pitagoreicii (musica perennis , concertul cosmic).
Pentru ca lumea e o fraza muzicala.
Ea are sunetul operei perfecte si noi facem parte intrinseca din ea.
Cum spune Hildegard von Bingen , o calugarita cu dar vizionar din secolul al XII-lea "fiecare element are , asa cum a fost randuit de Dumnezeu sunetul sau;laolalta ele rasuna ca versul acompaniat de titera, intr-o unica armonie;nu exista ,prin urmare nimic creat care sa fie mut."
Boethius vorbea de o "musica mundana", reflex al unei "musica coelestis",supra-mundana si trans-sonora.
Musica mundana produce , analogic, o musica humana , care e totuna cu armonia interioara a sufletului intr-o lume care canta, iar individul uman trebuie sa se inscrie cu propria sa melodie , spune Boethius.
Muzica, in concluzie, nu e doar a pamantenilor ci, chiar Pitagora ceva mai târziu sustine teoria conform careia, toate sferele din Univers emit o muzica aparte.
El concepea spatiul dintre Pamant si stelele fixe ca fiind un interval armonic perfect.
Tot el spune: "in unduirea corzilor exista geometrie, in spatiul sferelor exista muzica".
Si ...poate ca teoria muzicii a inceput de ce nu,odata cu fixarea conceptului de Cosmos.
Asadar, la sfarsitul acelei trairi unice, in muzica de acum inconfundabila a noptii , am aflat rostul trezirii si am luat decizia de a-mi traduce propria melodie intr-o noua dimensiune a lui Mindful Soap sub forma unei combinatii "armonice":
Oregano-Cimbru-Rozmarin -Lamaie -Ceai verde.
E un sapun cald, calm, suav, extrem de prietenos, extrem de muzical , ce contine pe propriul portativ aromat reunirea oscilatiilor sonore ale omului, naturii, sferelor inalte si ingerilor.
Fenomen acustic :https://www.youtube.com/watch?v=-MmWeZHsQzs.
Vocea Pamantului e de-a dreptul impresionanta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu