Culoarea verde a avut parte de o apreciere deosebită în cărtile Sfintei Hildegard von Bingen (1098-1179) care a scris mereu despre „viriditas” (crudităti, forta germinativă). Despre smarald, datorită culorii sale, ea a făcut următoarea apreciere: „El apare în zori de zi, la răsăritul soarelui. Verdele pământului si al ierbii este cel mai proaspăt, căci aerul este încă răcoros, iar soarele este deja cald si plantele absorb cu lăcomie verdele, asa cum mielul suge laptele. Arsita zilei abia ajunge pentru a coace si a hrăni acest verde... De aceea smaraldul este un leac puternic împotriva tuturor durerilor si bolilor omului, căci soarele îl zămisleste, iar materia sa descinde din verdele aerului”.
„Partea verde” a corpului este partea inimii, deci cea a vietii care pulsează.
”Lumina verde” înseamnă „cale liberă”.
In Islam verdele este catalogat drept culoarea profetilor.
În simbolistica chineză a culorilor verdele si albul formează o pereche antagonică, în sensul unui sistem dual care corespunde antitezei polare rosu si alb din simbolistica alchimică apuseană. Dragonul verde din alchimia chineză simbolizează principiul primordial Yin, mercurul si apa, în timp ce tigrul alb simbolizează principiul Yang, plumbul si focul. În alchimia europeană, dragonul verde sau leul simbolizează un solvent acid, de pildă apa regală (Aqua regia), iar semnul său este un triunghi „feminin” îndreptat cu vârful în jos legat de un R. Ca urmare a lipsei de unitate care se manifestă în simbolistica imaginilor, în anumite surse dragonul verde poate reprezenta, ca si în China, elementul mercur.
Kandinsky afirma că „verdele este culoarea cea mai caldă existentă. Nu se mişcă, nu exprimă bucurie, tristeţe, pasiune; nu doreşte şi nu cere nimic...”
Vroiam sa creez un sapun dar nu stiam cum.
O facusem de atatea ori si totusi acum era diferit...
Stau si privesc padurea ce-si revarsa mandra paleta minunata de culori in fata mea.Galbenul isi da mana cu visiniul, oranjul cu putinul verde ramas, rosul deriva firesc din zone cafenii si totul pare o panza maiestuos lucrata.
E un spectacol cromatic deosebit,cum numai toamna Mama Natura stie sa sa ofere.
Pasarile isi armonizeaza firesc melodioasele triluri cu aerul rece si magia peisajului.
Si totusi...nu vine nimic...
Apoi dintr-o data imi cade privirea pe un smoc de iarba inca incredibil de verde pentru acest timp.
Am realizat subit ca oricat ma fascina frumusetea padurii tomnatice, nu sunt pregatita pentru acele tonuri,mai am nevoie de Verde.
Dar ce nu-si pierde verdele toamna?Raspunsul a venit simplu si firesc: coniferele si algele.
Aha, asta e,acum are sens.Voi crea sapunul verde,care macar o perioada sa-mi hraneasca nevoia de viu, vital, viata.
Sapunul verde are asadar ca note principale spirulina,chlorella,argila verde,ulei esential de brad,cedru de Virginia si litsea cubeba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu