marți, 2 iunie 2015

Scrisoare catre fetita din mine...

                                          Copilul rade:
                                         " Intelepciunea si iubirea mea e jocul!"
                                          Tanarul canta:
                                           "Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!"
                                           Batranul tace:
                                           "Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!"
                                                                           
                                                                                      Lucian Blaga-Trei Fete
                                       
       Deși pe axa clasica si rigida a timpului marchez lin cifra de 40, in interiorul meu locuiește cuminte, adesea tăcută si introverta ,o fetița mica , cu privirea inteligenta, patrunzatoare, cu străluciri de cristal,cu nasul carn si gurita extrem de expresiva datorită conturului roz, frumos arcuit al buzelor.
Din păcate ea nu a reușit sa ajungă la vârsta mea biologica iar eu foarte adesea imi recunosc reacțiile, trăirile, emotiile, comportamentele,limitările, ca fiind ale ei, cea de acolo din adâncul meu.
      In momente de conștienta ale lui aici si acum,se naște o tăcere spontana, plina, consistenta, ce ma arunca direct in contact cu propria conștiinta, cea care de fapt e Esența sufletului.
Si tocmai sufletul e ceea ce împărtășim in comun eu si micuta particula din mine, condensata in mine...
Pentru a recastiga legătura cu natura mea divina, cu acel numit Suflet, pentru a ma elibera de identificarea cu gânduri, emoții, corp, credințe, comportamente,forme, senzații, proiectii,imagini mentale, amintiri din istoria personală sau colectivă,pentru a recunoaște prezenta curgatoare,dinamica, vie, miraculoasa a vieții din mine si totodata din tot ce exista, am datoria de a asculta fetița mea interioară, de a-i recunoaște plansul si exaltarea, de a o ajuta sa crească, sa se dezvolte, sa-si realizeze valoarea, nemarginirea si sa-si manifeste puterea.
       Atunci cand mintea tace satisfacator de mult, ea îndrăznește sa vorbească.
       Are un discurs timid dar concis si direct.
       Deseori mesajele sunt incomode si dureroase asa încât ma proiectez direct in sala de judecată, unde sunt dizarmonica iar judecătorul -ca parte a mintii mele-acuza, respinge, face demersuri critice, expune vina, chiar amenință, uneori face pledoarii de reducere a sentinței,altădată o da fara ezitare, fara a analiza suficient evidentele, face comparatii dupa standarde interioare sau exterioare de perfecțiune,pune reguli ce ma țin departe de zonele mele tenebroase si greu de manuit.
Dar atunci cand calmul e suficient de sonor , curajul si determinarea suficient de intense , înfrunt  direct judecătorul dându-i o pauza pentru o vreme  si vocea ei răsuna precum un ecou clar din adâncuri...
       Ea , asemeni micului print,genialul personaj al lui Antoine de Saint Exupery, are o filozofie de viata extrem de simpla cu un miez  plin de intelepciune si un imens bun simt.
       Si spune asa: ca  ii iau pe alții si pe mine mult prea in serios,ca deseori sunt prea sobra,cu nuante de raceala,deși in mine zace o adevarata comoara numita entuziasm si bucurie, ca fac lucruri adesea împotriva vointei mele doar pentru a ma valida si a fi acceptata de cei din jur, ca aleg de multe ori compania unor oameni ce sa ma oglindeasca si sa-mi ofere lectiile de care am nevoie pentru a evolua, doar ca apoi urmează perioade lungi de durere si zbatere profunda,ca deseori simt prea mult si exprim prea puțin, sau daca exprim o fac si in fata celor nepotriviti,ca Viata nu merita trăită fara elan, ca e util să răman curioasa, sa-i intreb zilnic pe cei din jur si pe mine : "de ce ",ca uit sa dansez, ca uit sa pictez, ca uit sa cant ,ca uit sa gust ploaia, ca uit sa-mi manjesc mâinile in lut si să plasmuiesc forme clare sau puțin mai bizare, neînțelese de adulti,ca uit sa desenez îngeri pe zăpada, ca uit sa sărut oamenii pe care ii pretuiesc, ca uit sa le spun cat inseamna ei pentru mine, ca uit in zilele ploioase sa salvez melcii ce traversează soseaua si sa-i duc in locuri sigure unde sa-si susțină căsuta, ca uit sa vorbesc si sa -i multumesc fiecarui păianjen ce apare lângă mine in momente de tensiune, ca uit sa descopar desenele animate in formele oferite de nori, ca uit ca cerul e albastru chiar si intr-o zi cenușie, ca uit sa umblu desculta printre perlele de roua oferite pe firele ierbii, ca uit prea des sa uit de timp si de mine in visare, ca uit sa rad cu lacrimi, sa vorbesc cu greierii, sa ma invelesc cu întunericul nopții, sa dau binețe bunicii Luna, sa ma joc cu mine , in mine si cu Viata mea...
       Draga mea cea Draga, fetița mea minunata...eu aleg acum , din tot ceea ce sunt si pot, sa glisez conștient spre ceea ce încerci tu sa-mi comunici, spre miezul a ce contează.
De asemenea, as vrea sa știi ca te admir, te apreciez, contează imens ceea ce-mi spui, te iubesc, te încurajez , te susțin,te eliberez din toate experientele traumatice prin care ai trecut, acum esti in bratele mele si nu vei mai fi niciodată acolo,nu va mai fi nevoie sa-ti fie frica , sa simți durere, esti in siguranță, suntem împreuna, sunt lângă tine,te voi apară de eventuale "atacuri " intrinseci care pot veni dar le vom depăși cu răbdare,te ajut sa-ti explorezi si sa-ti realizezi nemarginirea si adevarata valoare, indiferent de ce forma va lua Viata iar apoi voi avea grija sa-ti afirmi blând adevarata ta putere.

                                           


Către tine, cu dragoste imensa ,
Ana de la 40 de ani

Sapunul a fost inspirat de acest copil interior minunat, care adora jocul si magia ...in timpul unei delicioase plimbari pe traseul serpuit al unui drum de tara, alaturi de prieteni dragi , cu trei perdele sarmoase si dense de ploi la orizont,cu siluetele grandioase ale muntilor in stanga si cu covoare multicolore de flori in dreapta, cu vantul ce cobora din neant rafale repezi de iubire...
Acest copil a decretat un sapun cu soc si eu am ascultat...
Dantelele delicate de soc se exprima ludic in sapun alaturi de note discrete de lamaie , lemongrass si salvie.

Poate ca si voi,cei ale caror trupuri vor fi mangaiate la propriu de acest sapun,veti fi suficient de curajosi sa va ascultati copilul interior, sa-i simtiti inocenta si puritatea, sa-l onorati , sa-l ridicati din zonele de durere si de umbra, sa-l aduceti la varsta biologica actuala , sa-i construiti o autonomie autentica si sa va iubiti Esenta...
                                         

3 comentarii:

  1. Superb text! Felicitari! Micuta Ana are de ce sa fie mandra! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult pentru apreciere...adesea o uit in tenebre pe aceasta micuta copila...dar sapunul are rol de trigger, de indicator spre constienta,spre Ne-uitare...

      Ștergere